Bade ar proveni deci, după Theo Vennemann, dintr-o rădăcină pre-indo-europeană +bede, apoi mede, aceea din Andro-mede, sau din medeo, mederi. Rădăcina aceasta ar însemna, la isvor, "ceva întregitor". Etimologic ar fi prin urmare vorba chiar despre fecioară (tânără întreagă, Ander + mede ) sau de vindecare ca re-întregire prin comuniere ( medicină mede + cena ). Este vorba de-a dreptul despre forma delicată de adresare a fecioarei către cel care îi va asigura întregirea prin comunierea trupească a nuntirii ( bade ). În fine, de aici ar fi coroborarea interesantă bete+ag, bete+git cel ce e lipsit de întreg. O interpretare admirabilă prin cardinalizare, care este rezultatul transcenderii raportului parte-întreg prin partea întreagă...
1. Termen de adresare care, în limbajul popular din Transilvania, Moldova şi Basarabia, se aplică persoanelor mai în vîrstă sau de rang mai mare, dacă nu sînt cunoscute.
2. Termen pe care îl folosesc de obicei femeile de la ţară pentru bărbatul iubit.
Descrierile canonice şi istorice
1. Formele declinate
Articulat : bádea
Genetiv-Dativ Articulat : bádei / lui bádea
Variante ( din Transilvania ) : badiu / badiului.
2. Diminutivele
Numeroase :
bădi ( u ) c ( ă )
bădicuţ ( ă )
bădieş
bădişor
bădiţ ( ă )
bădiţel
bădi ( u ) ţică
bădi ( u ) liţă, etc.
3. Discuţiile
Origine necunoscută...
Sincronic coincide, desigur cu tot orizontul dacic :
bata, batju „ termen de adresare către fratele mai mare “,
bato, bača, bátya ; este însă posibil ca aceştia să provină din română.
Poate fi vorba de forma autohtonă a rădăcinii indoeuropene pentru „ tată “, cf. baci şi batjuska.
Nu pare a fi întîmplătoare coincidenţa cu ( în Lazio ) bade „ bătrân “, bad „ a îmbătrâni “ ( cf. Mélanges Soc. Ling., IX, 151).
Pentru provenienţa românească a ( în Rutenia ) badika, cf. ( Elemente p. 406 sq. ).
Cuvântul comun BÁDE
Etimologia : Ipotezele curente
( bade_ETYM-0001)
+bade
> 
bade
( ipoteza Vennemann
Europa Vasconica... p. 122 sq )
Bade ar proveni deci, după Theo Vennemann, dintr-o rădăcină pre-indo-europeană +bede, apoi mede, aceea din Andro-mede, sau din
medeo, mederi. Rădăcina aceasta ar însemna, la isvor, "ceva întregitor". Etimologic ar fi prin urmare vorba chiar despre fecioară (tânără întreagă, Ander + mede ) sau de vindecare ca re-întregire prin comuniere ( medicină mede + cena ). Este vorba de-a dreptul despre forma delicată de adresare a fecioarei către cel care îi va asigura întregirea prin comunierea trupească a nuntirii ( bade ). În fine, de aici ar fi coroborarea interesantă bete+ag, bete+git cel ce e lipsit de întreg. O interpretare admirabilă prin cardinalizare, care este rezultatul transcenderii raportului parte-întreg prin partea întreagă...
Definiţia : Isvoarele curente
A. BÁDE s.m. ( Pop.) Et. nec. DEX '98
1. Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic ( de la ţară ) ; nene.
2. Termen mângâietor folosit de femeile de la ţară pentru bărbatul iubit. [ Art. : badea ]
B. BÁDE s. Vezi : nene. Sinonime
C. BÁDE s. m. Dicţionar ortografic
D. BÁDE m. Orig. nec. NODEX
1. Nene Termen politicos de adresare a unei persoane tinere către un bărbat mai în vârstă.
2. Nene ; iubit Popular : termen de adresare a unei tinere femei de la ţară bărbatului iubit.
E. BÁDE** s.m. DEXO
1. Termen de adresare care, în limbajul popular din Transilvania, Moldova şi Basarabia, se aplică persoanelor mai în vîrstă sau de rang mai mare, dacă nu sînt cunoscute.
2. Termen pe care îl folosesc de obicei femeile de la ţară pentru bărbatul iubit.
Descrierile canonice şi istorice
1. Formele declinate
Articulat : bádea
Genetiv-Dativ Articulat : bádei / lui bádea
Variante ( din Transilvania ) : badiu / badiului.
2. Diminutivele
Numeroase :
bădi ( u ) c ( ă )
bădicuţ ( ă )
bădieş
bădişor
bădiţ ( ă )
bădiţel
bădi ( u ) ţică
bădi ( u ) liţă, etc.
3. Discuţiile
Origine necunoscută...
Sincronic coincide, desigur cu tot orizontul dacic :
Poate fi vorba de forma autohtonă a rădăcinii indoeuropene pentru „ tată “, cf. baci şi
batjuska.
Nu pare a fi întîmplătoare coincidenţa cu
( în Lazio ) bade „ bătrân “, bad „ a îmbătrâni “ ( cf. Mélanges Soc. Ling., IX, 151).
Pentru provenienţa românească a
( în Rutenia ) badika, cf. 
( Elemente p. 406 sq. ).